Home Produse Militare Produse cu dubla utilizare Produse Chimice Produse Biologice
:: Produse Biologice

 

Vizitatori: 405.995














Ultima actualizare:
11-1-2017

Convenția privind interzicerea perfecționării, producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu toxine și la distrugerea lor (BTWC)

Ca rezultat al eforturilor prelungite ale comunității internaționale de stabilire a unui nou instrument care să suplimenteze Protocolul de la Geneva, Convenția privind interzicerea perfecționării, producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu toxine și la distrugerea lor (BTWC) a fost deschisă pentru semnare la 10 aplilie 1972.
BTWC, primul tratat de dezarmare multilaterală care interzice producția și utilizarea unei întregi categorii de arme, a intrat în vigoare la 28 martie 1975.
De-a lungul timpului un număr din ce în ce mai mare de state au aderat la Convenție, în luna martie 2008 putându-se număra 161 State părți, 14 State semnatare, numai 20 de state rămânând, deocamdată, în afara Convenției.
BTWC interzice dezvoltarea, producția, dobândirea, transferul, stocarea și utilizarea armelor biologice și cu toxine, fiind un element cheie al eforturilor comunității internaționale de luptă împotriva proliferării armelor de distrugere în masă.
Statele părți  se străduiesc să mențină Convenția eficientă și suficient de flexibilă, în pofida schimbărilor rapide care au avut loc în domeniul științei și tehnologiei, a politicii și securității. Aceasta permite Convenției să fie pregătită să înfrunte noile amenințări cu potențiali agenți biologici, utilizarea lor fiind interzisă în situația în care nu își găsesc justificarea pentru activități profilactice, de protecție sau alte utilizări pașnice.
Convenția exercită o presiune puternică asupra Statelor nesemnatare, aceasta manifestându-se în principal prin neadmiterea la discuțiile care au ca obiect interpretarea prevederilor Convenției și accesul la informații.
Statele părți sunt obligate să ia măsuri pentru introducerea legislației naționale de implementare a prevederilor Convenției, să acționeze astfel încât activitățile interzise să nu aibă loc pe teritoriul național.
în ciuda conținutului cuprinzător al Convenției se simte nevoia unui mecanism de verificare. La începutul anilor '90 au demarat negocierile de introducere a unui protocol care să cuprindă și prevederi privind verificările internaționale, însă aceste negocieri au eșuat în anul 2001, la cea de-a 5-a Conferință de revizuire. Pentru a nu închide complet negocierile, Statele părți au convenit ca anual să aibă loc reuniuni în care să fie abordate un număr limitat de subiecte. Cu toate că aceste reuniuni își aduc o mică contribuție la problemele privind dezvoltarea tratatului și respectarea prevederilor de către Statele părți, reușesc totuși să atragă atenția asupra obligațiilor individuale ale Statelor părți, responsabilitatea oamenilor de știință și a celor angajați în domeniu cu privire la transformarea agenților biologici în arme.
România a ratificat Convenția privind interzicerea perfecționării, producției și stocării armelor bacteriologice (biologice) și cu toxine și la distrugerea lor prin Decretul Consiliului de Stat nr. 253 din 6 iulie 1979, publicat în Buletinul Oficial nr. 57 din 7 iulie 1979.
în prezent ANCEX a promovat un proiect de lege privind aplicarea prevederilor Convenției privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora și desemnarea ANCEX drept autoritate națională care supraveghează și coordonează toate activitățile privind aplicarea prevederilor Convenției. Proiectul de act normativ menționat este în prezent în procedură de avizare de către instituțiile implicate în procesul de avizare.



Documente aferente


Legături utile

    UNOG - BWC

    Australia Group

    Booklet AG 2005